Alergie alimentară

Manifestarile alergiei / intolerantelor alimentare

  • alergie orala
  • simptome gastrice (disfagie joasa, diaree, crampe, varsaturi, sindrom de intestin iritabil),
  • rinita
  • astm
  • edem laringian
  • urticarie / angioedem
  • eczeme, eritem
  • anafilaxie

Termenul de alergie alimentara este adesea folosit pentru o gama larga de reactii produse de alimente, reactii care nunt neaparat mediate imunologic.

De exemplu, multor pacienti din Asia carora le lipseste alcool-dehidrogenaza, se vor simti rau dupa consumul de alcool; majoritatea populatiei din Asia si Africa produc o cantitate foarte mica de lactaza, in consecinta vor suferi de tulburari digestive, netolerand cantitatile de lapte consumate obisnuit in Europa sau America de Nord.

Reactiile la alimente pot fi clasificate ca alergii (tipul I de hipersensibilitate, IgE mediate si care pot sa ajunga si la reactii anafilactice), dar sunt prezennte si celelalte tipuri de hipersensibilitate: reactii citotoxice, prin complexe imune sau de tip celular.

Alergiile alimentare se pot dezvolta si consecutiv unor deficite de aparare ale mucoaselor, cum este deficitul de IgA secretor, care are ca si consecinta absorbtia de antigene (alergene) prin tractul gastro-intestinal.


Alimente implicate frecvent in reactii alergice sau de intoleranta

  • lapte
  • oua
  • peste si fructe de mare
  • nuci, alune
  • arahide
  • cereale, fainuri, drojdii
  • carne de porc
  • alcool, ciocolata, cafea, ceai
  • mere, citrice, fructe exotice
  • soia, telina
  • seminte: susan, marar
  • condimente: scortisoara, usturoi, mustar
  • aditivi alimentari: conservanti, coloranti

Laptele de vaca si oul sunt cauza de alergii cutanate, digestive si respiratorii in special la copii. In lapte exista mai multe tipuri de alergene, unele termolabile (se distrug prin fierbere) altele termostabile. Se poate stabili care sunt alergenele cauzatoare de simptome, astfel incat pacientul sa nu aiba o dieta mai restrictiva decat este necesar.

Contrar tipului de reactie la glicoproteine, care produc reactii imunologice, majoritatea aditivilor alimentari actioneaza prin mecanisme diferite- de ex vasodilatatie sau mecanisme iritative (mai ales la concentratii mari).

Fiindca primul loc de contact al alergenului alimentar cu organismul este la nivelul tubului digestiv, acolo vom intalni cele mai multe reactii alergice/imune, incepand de la nivelul mucoasei bucale, pana la cea a colonului.

Sindromul de alergie orala apare mai ales la persoanele alergice la anumite polenuri, la ingestia de alimente crossreactive cu polenurile respective si se manifesta prin angioedem si prurit al buzelor, limbii, palatului si orofaringelui.

Alimentele sunt o cauza majora de anafilaxie, in SUA numarul anual de episoade anafilactice cauzate de alimente este de 30.000. Anafilaxia poate fi fatala. Se intampla mai ales pacientilor astmatici. In unele cazuri, anafilaxia este cauzata de ingestia alergenului, urmata de efectuarea unui efort fizic intens.

Hipersensibilitatea la unele alergene poate sa dispara in cursul vietii ( mai ales daca apare la copilul mic), dar poate sa persiste si toata viata, mai ales la peste si nuci.

Reactiile la alimente se pot imparti in doua grupe mari:toxice si netoxice.
Reactiile toxice sunt cele produse de contaminarea alimentelor cu substante daunatoare sau cu bacterii. Reactiile netoxice sunt alergiile (care au mecanism imun) si intolerantele alimentare, care au mecanism de producere nonimunologic.

Alergiile pot sa dea reactii imediate si tardive si pot fi mediate de anticorpi, de celule limfatice tip T sau de complexe imune. Intolerantele alimentare pot sa fie cauzate de deficite enzimatice, mecanisme farmacologice sau mecanism nedefinit.

Diagnosticul se stabileste pe baza anamnezei: este foarte importanta colaborarea sincera cu medicul- pacientul trebuie sa fie un bun observator al reactiilor, al relatiei de timp intre ingestie si aparitia simptomelor, repetivitatea, s.a. In acest scop se poate utiliza si jurnalul alimentar, in care pacientul noteaza alimentele consumate, orele de masa si eventualele manifestari.

Alergiile alimentare apar si la cantitati mici de alimente ingerate, in timp ce intolarantele apar la consumul de cantitati mai mari sau consumul repetat de alimente incriminate.
Testarea cutanata se poate face cu extracte alergenice, dar si cu alimentul respectiv proaspat (mai ales fructe si legume). Se pot efectua si teste de sange care sa demonstreze prezenta anticorpilor la alimentele incriminate.

Diagnosticul diferential al alergiilor se face cu celelalte tipuri de reactii la alimente, mai ales cu intolerantele alimentare prin deficit enzimatic, prin mecanism farmacologic sau pseudoalergii (deficit de enzime care metabolizeaza histamina).

Tratamentul consta in profilaxia expunerii la alergen- adica dieta de eliminare. Dupa remisia simptomelor, alimentele se introduc treptat, la interval de 48 de ore.
Atentie! nu se recomanda diete prea restrictive sau pentru perioade lungi de timp, nefondat, care pot sa duca, mai ales la copii, la malnutritie si faliment al cresterii. Pacientul si familia acestuia vor fi educati cu privire la profilaxie, inclusiv despre alergenele „ascunse”. Tratamentul medicamentos este simptomatic, cu antihistaminice, insa acesta nu poate preveni reactiile severe, de tip anafilactic, pacientilor care au astfel de antecedente li se recomanda sa aiba asupra lor adrenalina autoinjectabila.

Tu știi la ce ești alergic și ce tratament să iei?

PROGRAMEAZĂ-TE

Pentru o diagnosticare și un tratament corect!